| Judetul |
Populatia |
Loc/kmp |
Suprafata |
Ind |
Tel. |
Etimologia cuvantului denumire de judet |
Stema |
Harta |
| Alba | 382.747 loc. | 61 | 6.242 kmp | AB | 0a58 | Alba - oraşul Alba Iulia (Bălgrad), denumit de la culoarea albă a zidurilor cetăţii medievale, clădite din piatră, Iulia provenind de la o funcţie militară a regatului unguresc, gyula. |  | harti |
| Arad | 461.744 loc. | 60 | 7.754 kmp | AR | 0a57 | Arad - oraşul Arad, denumit în secolul XI Urod, după numele unui cavaler ungur, având rădăcina ur, care înseamnă domn. |  | harti |
| Arges | 652.625 loc. | 95 | 6.862 kmp | AG | 0a48 | Argeş - râul Argeş, pe vremea dacilor numit Argessos, probabil însemnând "strălucitor" |  | harti |
| Bacau | 706.623 loc. | 113 | 6.621 kmp | BC | 0a34 | Bacău - oraşul Bacău, pentru care există mai multe etimologii posibile: un conducător local numit Bako, fructul strugurelui, care creşte în vecinătate (bacă [1]) sau chiar zeul Bachus. |  | harti |
| Bihor | 600.223 loc. | 84 | 7.544 kmp | BH | 0a59 | Bihor - probabil din sârbeşte vihor (volbură), dar e posibilă şi o etimologie traco-dacică, după numele cetăţii "Biharea" din bi (doi) + harati (a lua, a duce), posibil cu sens de două posesiuni. |  | harti |
| Bistrita-Nasaud | 317.254 loc. | 58 | 5.355 kmp | BN | 0a63 | Bistriţa-Năsăud - râul şi oraşul Bistriţa - denumire de origine slavonă (apă repede),râul şi oraşul Bistriţa - denumire de origine slavonă (apă repede); oraşul Năsăud - cuvântul german Nussdorf (Satul nucilor) |  | harti |
| Botosani | 452.834 loc. | 91 | 4.986 kmp | BT | 0a31 | Botoşani - după oraşul Botoşani, etimologie incertă; posibil 1.) de la antroponimul Botos [2] 2.) de la regionalismul botoş însemnând căpuşă [3]; alte variante ar fi cuvintele 3.) botos [4] sau 4.) botoşei [5] |  | harti |
| Braila | 373.199 loc. | 78 | 9345 kmp | BR | 0a68 | Brăila - probabil denumire slavă "Brailov" |  | harti |
| Brasov | 596.140 loc. | 110 | 5.363 kmp | BV | 0a39 | Braşov - 1.) denumire slavă 2.) denumire peceneagă, de la hidronimul Baraso, atestat din anii 1300, azi identificat de cei mai mulţi specialişti cu râul Graft/Pietrele lui Solomon, mult mai mare şi mai învolburat atunci (bara ?u = "apă cenuşie", tradus incorect de Alexandru Madgearu ca "apă albă" [6], întrucât bara, boru înseamnă cenuşiu). Teoria peceneagă este întărită şi de faptul că principale hidronime din zonă amintesc de pecenegi: Zizin, Bârsa, Tatrang (Tărlungeni în maghiară şi germană), T?m?s (Timiş în maghiară şi germană). Pentru mai multe detalii, vezi Braşov - Consideraţii etimologice. |  | harti |
| Buzau | 495.325 loc. | 81 | 6.103 kmp | BZ | 0a38 | Buzău - 1.) probabil de la cuvântul buză 2.) din cuvântul maghiar "bodza", în dialectul secuiesc "bozza", "bozz?" (= soc), teorie întărită de numele maghiar al întorsurii Buzăului (Bodzafordul?) şi Sitei Buzăului (Szitabodza), precum şi de faptul că zona aparţinea de vechiul judeţ Săcuieni (Saac) |  | harti |
| Calarasi | 324.617 loc. | 64 | 5.088 kmp | CL | 0a55 | Călăraşi - cuvântul călăraş, corp militar auxiliar în evul mediu, în ţara Românească [7] |  | harti |
| Caras-Severin | 333.219 loc. | 39 | 8.514 kmp | CS | 0a42 | Caraş-Severin - râul Caraş - cuvântul serbo-croat Kra? (zonă calcaroasă); Turnu Severin - probabil de la împăratul roman Severus, care a construit un turn pentru a comemora o victorie |  | harti |
| Cluj | 692.316 loc. | 105 | 6.674 kmp | CJ | 0a64 | Cluj - din latină Clusium (castru medieval) nume dat de coloniştii germani (Klausenburg) |  | harti |
| Constanta | 715.151 loc. | 101 | 7.071 kmp | CT | 0a41 | Constanţa - oraşul Constanţa a fost denumit Constantiana de împăratul bizantin Constantin cel Mare |  | harti |
| Covasna | 222.449 loc. | 60 | 3.710 kmp | CV | 0a67 | Covasna - cuvântul slavon Cvaz (acrişor, referitor la gustul apelor minerale din zonă) |  | harti |
| Dambovita | 541.763 loc. | 134 | 4.054 kmp | DB | 0a45 | Dâmboviţa - posibil după râul Dâmboviţa, cuvântul dâmb + sufix -iţa, dar particula -ov ar putea arăta o origine slavonă |  | harti |
| Dolj | 734.231 loc. | 99 | 7.414 kmp | DJ | 0a51 | Dolj - de la slavicul dolu (vale) şi râul "Jiu" ("Jiul de vale") |  | harti |
| Galati | 619.556 loc. | 139 | 4.466 kmp | GL | 0a36 | Galaţi - probabil de la tribul celtic al galilor, care locuiau prin aceasă zonă în antichitate, fie de la regiunea Galiţia; O altă variantă ar fi din limba cumană gala(t) preluat din arăbescul kalhat (fortăreaţă) |  | harti |
| Giurgiu | 297.859 loc. | 84 | 3.526 kmp | GR | 0a46 | Giurgiu - oraşul Giurgiu, fondat de genovezi în secolul XIV pentru a controla traficul pe Dunăre; numit după Sf. Gheorghe (san Giorgio), patronul oraşului lor natal. |  | harti |
| Gorj | 387.308 loc. | 69 | 5.602 kmp | GJ | 0a53 | Gorj - de la slavicul gora (munte) şi râul "Jiu" ("Jiul de munte") |  | harti | <
| Harghita | 326.222 loc. | 52 | 6.639 kmp | HR | 0a66 | Harghita - posibil din har ("deal" sau "munte" în limbile semitice şi turcice, vezi A?r?) |  | harti |
| Hunedoara | 485.712 loc. | 69 | 7.063 kmp | HD | 0a54 | Hunedoara - de la oraşul Hunedoara, compus din antroponimul Honod + magh. "v?ra" ("cetatea lui"), vezi de ex. Timiş-oara. Din toponimul Huniad îşi trag numele Huniazii (="cei din Huniad"). |  | harti |
| Ialomita | 296.572 loc. | 67 | 4.453 kmp | IL | 0a43 | Ialomiţa - după râul Ialomiţa, denumire de origine slavonă ialov = "pustiu" |  | harti |
| Iasi | 826.552 loc. | 150 | 5.476 kmp | IS | 0a32 | Iaşi - oraşul Iaşi, posibil de la populaţia sarmatică Iazygi care locuia în regiune în secolul I. |  | harti |
| Ilfov | 300.123 loc. | 188 | 1.583 kmp | IF | 0a1 | Ilfov - denumire de origine slavonă |  | harti |
| Maramures | 510.110 loc. | 81 | 6.304 kmp | MM | 0a62 | Maramureş - probabil compus din Mara (origine traco-dacică: stâncă, înrudit cu "mal") şi Mureş (vezi mai jos) |  | harti |
| Mehedinti | 306.732 loc. | 62 | 4.933 kmp | MH | 0a52 | Mehedinţi - din maghiară m?hed, prisacă, stupină. Este motivul pentru care vechea stemă a judeţului avea reprezentate mai multe albine. |  | harti |
| Mures | 580.851 loc. | 86 | 6.714 kmp | MS | 0a65 | Mureş - după râul Mureş, cunoscut încă pe vremea dacilor sub numele de Maris. |  | harti |
| Neamt | 557.000 loc. | 99 | 5.896 kmp | NT | 0a33 | Neamţ - după oraşul Piatra Neamţ, neamţ cu sensul de "german", teutonii construind o fortificaţie în zonă. |  | harti |
| Olt | 489.274 loc. | 89 | 5.498 kmp | OT | 0a49 | Olt - după râul Olt, cunoscut încă pe vremea dacilor sub numele de Alutus. |  | harti |
| Prahova | 829.945 loc. | 183 | 4.716 kmp | PH | 0a44 | Prahova - după râul Prahova, denumire de origine slavonă: prah- însemnând cataractă de apă (înrudit cu cuvântul românesc prag) + sufix -ova |  | harti |
| Salaj | 248.015 loc. | 64 | 3.864 kmp | SJ | 0a61 | Satu Mare - Sătmar, de la numele Zothmar, căpetenia coloniştilor germani aduşi de regina Gisella în sec. al XI-lea |  | harti |
| Satu Mare | 367.281 loc. | 83 | 4.418 kmp | SM | 0a60 | Sălaj - din magh. Szil?gy, compus din "szil" (ulm) + "?gy" (albie), adică Valea Ulmilor (Iorgu Iordan: Toponimia românească, p. 104) |  | harti |
| Sibiu | 421.724 loc. | 78 | 5.432 kmp | SB | 0a69 | Sibiu - provine din numele râului Cibin, care derivă din slavul sviba (sînger, corn). Latin: Cibinium' |  | harti |
| Suceava | 688.435 loc. | 80 | 8.553 kmp | SV | 0a30 | Suceava - vezi "teoria maghiară" al lui Simion Dascălul şi "teoria română" al lui Antal Kiss :-) Suceava |  | harti |
| Teleorman | 436.025 loc. | 75 | 5.790 kmp | TR | 0a47 | Teleorman - denumire de origine cumană deliorman, însemnând "pădure nebună". |  | harti |
| Timis | 659.512 loc. | 76 | 8.697 kmp | TM | 0a56 | Timiş - după râul Timiş, denumit Tibisis de către romani. |  | harti |
| Tulcea | 265.349 loc. | 31 | 8.499 kmp | TL | 0a40 | Tulcea - denumire compusă din Tul (etimologie necunoscută) + turk cay(râu, apă curgătoare). |  | harti |
| Vaslui | 455.049 loc. | 72 | 5.318 kmp | VS | 0a35 | Vaslui - nume derivat din hidronimul Vaslui, compus din Vas sau Vasul (etimologie necunoscută) + turk uj (râu, apă curgătoare). |  | harti |
| Valcea | 413.247 loc. | 86 | 5.765 kmp | VL | 0a50 | Vâlcea - 1.) slavă vâlk (lup), vezi Ioan şi Farcaş 2.) româneşte vâlcea (vale îngustă) [8] |  | harti |
| Vrancea | 391.833 loc. | 80 | 4.857 kmp | VN | 0a37 | Vrancea - slavă vrana (corb); în româna veche "frânc", "frâncu" însemna "occidental", "franc". Etimologia "francea"-"vrancea" este foarte probabilă, mai ales având în vedere vecinătatea zonei respective cu zona populată în evul mediu de saşi. Este puţin probabil ca amintirea Babei Vrâncioaia să vreo aibă legătură cu corbii, varianta "Baba Frâncioaia" fiind în schimb foarte plauzibilă. |  | harti |
BluePink 
Judete
